luni, 16 aprilie 2012

Minunile Pastelui

Cu o traditie aproape de 2000 de ani, una dintre cele mai mari minuni ale crestinilor ortodocsi este aprinderea miraculoasa a Sfintei Lumini pe mormantul lui Iisus din Ierusalim, in Sambata Mare.
Un eveniment minune destul de controversat de scepticii care nu cred. Totusi, acest eveniment a intarit credinta multor dintre credinciosi. Sfantul Mormant est e supravegheat inca din noaptea Vinerii Mari cand se verifica sa nu existe vreo sursa de aprindere in incapere. 
Se spune ca dupa rugaciune, lumea din biserica observa o lumina puternica ca un fulger care coboara pe cupola mare a Bisericii si care intra in Sfantul Mormant, iar aceasta lumina nu arde. Este impartita apoi lumii si chiar dusa si in alte localitati. Ea reprezinta simbolul Invierii Domnului.

Pastele de rit vechi

Pastele de rit vechi mergea pe sarbatorile pascale si pe calendarul Iulian utilizat in acest sens. Motivul pentru care exista un calendar pe stilul nou si unul pentru stilul vechi, cat si datele diferite de celebrare ale Pastelui, se datoreaza faptului ca un an, in calendarul Iulian are 365 de zile si 6 ore, existand o diferenta de 11 minute si 14 sec. fata de calendarul solar, ceea ce a determinat ca odata la 330 de ani sa existe o diferenta de 3 zile.
In perioada de dinaintea lui Hristos se mergea pe doua calendare, niciunul din ele surpinzand cu fidelitate mersul timpului; de aceea astazi s-a impus noul calendar Gregorian.

vineri, 13 aprilie 2012

Sarbatorim diferit

Pastele a fost de la inceput sarbatorit de toata lumea insa nu la fel. Izvoarele amintesc ca in Biserica primara au existat anumite diferente regionale in cea ce priveste data si modul sarbatorii Pastelui. 
Cei din partile Asiei Mici si ale Siriei, care aveau ca reper practica veche mostenita de la Sf. Apostoli Ioan si Flilip, luau in calcul ziua anuala sau lunara si sarbatoareau mai intai "Pastile Crucii" sau moartea Domnului la 14 Nisan, apoi invierea sau "Pastile Invierii" la 16 Nisan.
Catolicii, de asemenea serbeaza aceasta zi mai repede in calendar, cu exact o saptamana inaintea crestinilor ortodocsi. O data la cativa ani, Pastele catolic si ortodox este sarbatorit impreuna, asta pentru ca cele doua culte calculeaza data de Paste dupa doua calendare diferite.

Traditii din batrani

Sarbatoarea pascala este cea mai importanta pentru crestinii de astazi, dar a insemnat mult si pentru generatiile trecute.
In trecut, crestinii mergeau la biserici ducand mancare si vin pregatite de acasa pentru a fi sfintite. Postul se termina oficial prin consumarea acestor bucate. In unele zone, aceasta traditie inca mai este vie. Se crede ca, daca gainile vor manca din ramasitele bucatelor aduse vor oua mult. Se obisnuia, de asemenea, ca oul sfintit sa fie consumat in mijlocul familiei. Si aceasta in scopul in care cineva s-ar rataci, sa-si amineasca cu cine a mancat si sa isi regaseasca calea spre casa.

Mituri de Paste-oul

Oul este considerat o forma geometrica perfecta, o forma datatoare de viata. Oul este un simbol al regenerarii si purificarii. Ca simbol al creatiei, oul a inspirat inca din vechime numeroase legende si mituri.
Astfel, in unele mitologii precum Egipt si China se spune ca a existat intai oul ca si entitate vie. Simbolizand geneza, oul era principiul creatiei, iar persii credeau ca haosul a produs nasterea acestuia. Aceasta este teoria evolutionista. 
Originea vopsirii oualor dateaza inca din antichitate. Se zice ca acest obicei pleaca de la festivalurile egiptenilor si pesilor dedicate primaverii.

duminică, 8 aprilie 2012

Pastele-sarbatoare religioasa sau comerciala?

Se stie ca Pastele este sarbatoarea Invierii Domnului. Pentru aceasta sarbatoare ne pregatim cu strictete la toate capitolele, dar mai ales in ce privesc treburile gospodariei. De aceea, dam fuga la piata sau in malluri sa cumparam tot ce are nevoie o masa de Paste, bineinteles in limita bugetului personal.
Astazi, nevoile umane au devenit din ce  in ce mai multe si mai sofisticate la fel ca si pretentiile. Producatorii pun la dispozitie multe produse in perioada premergatoare Pastelui incat sa atraga clientii, mai ales cu promotii si reduceri. Datorita acestui lucru, sarbatoarea pascala devine una comerciala. Semnificatia sa originara s-a cam pierdut cu timpul, si asta in zonele urbane unde traditiile nu se mai pastreaza iar vopsitul oualor si prepararea mancarii de Paste necesita timp. Asa ca, luam totul de-a gata, indiferent daca aceste produse sunt naturale sau nu. 
In aceasta perioada se simte febra cumparaturilor si uneori suntem mai preocupati sa avem ce manca decat de sufletul nostru. Curatenia are si ea mare amploare, dedicandu-ne timp cu mult inainte sa savarsim acest lucru. Mersul la biserica s-a rarit sau pentru unii nu mai exista. In schimb, se dau petreceri si se anunta festivitati la masa de Paste, fie cu prietenii, fie cu rudele. 
Totusi, nu ar trebui sa uitam nici latura religioasa a acestei sarbatori intrucat esenta ei consta in aceasta si nu  intr-o preocupare laica.

Ouale de prepelita

Ouale mici de prepelita sunt preferate pe masa de Paste deoarece sunt o gustare sanatoasa, fara colesterol si dietetica. De aceea, ouale de prepelita sunt vopsite si servite alaturi de ouale de gaina. Pe langa faptul ca sunt mai frumoase, mai miniaturale si mai rezistente la ciocnit, ouale de prepelita sunt o adevarata delicatesa si pentru cei cu anumite probleme de sanatate.
Se pun astfel pe masa de Paste decorate alaturi de celelelate oua realizand un adevarat coktail.

Oua decorate hand-made

Indeletnicirile artizanale si-au largit sfera astfel incat putem gasi si oua de Paste decorate in diferite stiluri. Un exemplu sunt margelele. Margelele sunt aplicate pe ou creand un desen sau o forma geometrica abstracta. Aceste oua pot fi impodobite si cu betele sau flori.

Vopseaua de oua speciala creaza adevarate bijuterii din ouale puse la indemana. Se poate utiliza ceara sau se poate folosi vopsea ce poate imita pictura in ulei; formele sunt fie florale fie geometrice. Cele mai frumoase oua decorate vii sunt cele incondeiate, traditie care se mai pastreaza si prin partile Bucovonei si Moldovei.
La noi se foloseste vopsirea oualor, de la binecunoscuta culoare rosie la culori de verde, galben, albastru sau combinatii de aceste culori cu aplicatii de forme si frunze. 
In unele parti, arta hand-made foloseste oua goale, artificiale si impodobite cu cuie. Un model cu totul si cu totul interesant.

Traditionala pasca

Pasca este nelipsita de pe masa fiecarei familii in preajma sarbatorii pascale. Pasca are de obicei forma rotunda pentru a simboliza scutecele lui Iisus, pe mijloc are o cruce din aluat, aminind de Rastignire, iar pe margini este impodobita cu impletituri.
Pasca este o delicatesa facuta din aluat, branza de vaci, stafide si zahar. O pasca este mai buna daca este facuta de casa, o pasca naturala. Exista, astzi si variante comerciale de pasca insa niciuna nu redau savoare si gustul ca pasca home-made.
Alaturi de ouale rosii, pasca este cel mai important meniu de pe masa de Paste. Uneori aceasta se duce la biserica pentru a fi sfintita.

Alte simboluri pentru Paste

Fiind una dintre cele mai importante sarbatori crestine, Sarbatoarea Pastelui este asociata cu o serie de simboluri.

Astfel, crucea Mantuitorului este un simbol pur religios. Ea simbolizeaza Rastignirea si Invierea Domnului Iisus Hristos. Crucea sau icoana crestinismului este simbolul tuturor sarbatorilor crestine. Este simbolul Vietii asupra Mortii. Crucifixul este o cruce ce are pe ea imaginea trupului rastinit al lui Iisus si care simbolizeaza sacrificiul pe care Iisus l-a facut pentru umanitate.
Crucea simpla, fara figura lui Iisus reprezinta simbolul iubirii neconditionate a lui Dmunezeu pentru oameni. Crucea este si simbolul crestinatatii, fiind folosita ca scut de Imparatul Constantin cel Mare in lupta cu Marxentiu.
Crinii albi sunt un al simbol aparut recent. Sunt simbolul puritatii si a curatiei spirituale. Astazi, sunt folositi la impodobirea altarelor.
Lumanarea de Inviere simbolizeaza lumina lui Iisus Hristos asupra intunerecului si pacatului. ("Eu sunt lumina lumii"). In noaptea de Inviere sunt aprinse aceste lumini, fiecare persoana tinand in mana cate o lumanare si asistand la ceremonia religioasa.
Mielul in traditia pascala simbolizeaza insusi pe Iisus Hristos care s-a jertfit pentru pacatele lumii asemeni unui miel nevinovat. Celebrarea mieilor de Paste dateaza inca din sec. al VII-lea. Ulterior, mieii au devenit nelipsiti de pe masa de Paste a crestinilor.


Simbolul iepurelui de Paste

Orice sarbatoare, religiasa sau nu, este un prilej de a oferi cadouri celor gradi. Traditia iepurasului de Paste isi are originile in Germania. Radacinile acestei sarbatori se regasesc in sarbatorile pre-crestine ale fertilitatii dedicate zeitei Eastre, zeita Lunii, a Primaverii si Fertilitatii in tarile nordice din Europa. Deci are la baza si culatura pagana.
Totusi, o veche legenda spune ca zeita Eastre a gasit intr-o iarna, o pasare ranita pe canp, in zapada. Vrand sa o salveze, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica ce si-a pierdit capacitata de a depune oua. In semn de recunostinta, iepuroaica a inceput sa decoreze ouale in fiecare sarbatoare si sa le daruiasca zeitei.
Alte mituri si povesti amintesc de iepure ca fiind un simbol pentru fertilitate si renastere.

Stilizarea oualor

Ouale de Paste sunt obiectul decorarii si al artei. Ouale pascale simbolizeaza Invierea  Domnului. De aceea, ele capata culori diferite si sunt supuse celor mai interesante decoratii.
Autocolantele sau benzile desenate pentru oua sunt folosite doar in cazul vopsirii. Acestea sunt din plastic si se intind odata la contactul temperaturii oului. Esle se aplica pe ou cand acesta este inca destul de fierbinte. Astfel, oul pare pictat.


Decorarea mesei de Paste

Decorarea mesei pascale este printre cele mai importante sarcini. Masa de Paste trebuie sa fie simbolica si frumoasa. Trebuie sa atraga atentia dar sa nu creeze senzatia de plin. Pe masa de Paste se pot pune fie cosulete cu oua vopsite, flori sau lumanari.
Meniul este si el important, modul de asezare al acestuita trebuie sa incante si sa atraga. Trebuie in final sa avem o atmosfera cat mai distinsa, de obicei in stil romantic. Culorile sunt baza centrala in acest decor, dar si armonizarea constrastelor si luminilor. Un decor realizat cu gust nu numai ca va placea dar va stimula si apetitul invitatilor sau familiei.

Deserturi pe masa de Paste

Ca si meniuri traditionale dulci, deserturile  pascale includ cozonacul, turtele, torturile si fursecurile crocante.
Turtele sunt o traditie a Pastelor facute din faina, mirodenii, grasime vegetala, zahar sau miere si coloranti. Se tau forme sub forma de floare sau stea si se coc la cuptor. 
Torturile includ de obicei creme naturale, nuca si chiar rozatura de legume sau morcov. Capsunii au si ei mare cautare; se fac deserturi din capsuni glazurati cu ciocolata peste care se poate adauga la alegere frisca. Fursecurile sunt si ele pe lista de deserturi la masa de Paste. Astfel, se fac fursecuri sub diferite forme, din spuma de albus de ou cu esente de rom si vanilie care se coc la cuptor pana devin sfaramicioase.
Alte deserturi includ folosirea ciocolatei albe in diferite preparate, utilizand in special forme de ou.

Decoratiuni de Paste

Decoratiunile si cadourile de Paste fac parte din traditia actuala. Este o bucurie sa vezi familia fericita alaturi de cei dragi primind cadouri si multumiri.
Cateva din decoratiunile de Paste utilizeaza ca obiect central oul. Acest ou poate fi natural (vopsit sau decorat), oul de ciocolata sau oul artificial care se decIepurasii de ciocolata si cadourile din ciocolata sunt un deliciu in special pentru cei mici. La acestea se pot adauga iepurasii de plus sau, intr-un mod mai sofisticat, iepurasi vii imbracati in funde.oreaza intr-un mod mai special.

O prima decoratiune si foarte reusita este cosul de oua vopsite in culorile curcubeului alaturi de cateva paie sau crengute de flori ca si detaliu. Se pot pune de asemenea flori sau alte obiecte decorative.
Ouale suspendate sunt un alt element interesant si inspira extravaganta si inventivitate. Cu oua suspendate sunt decorate de obicei geamurile sau mesele pe un suport care imita un copac. 
Lumanarile fac parte si ele din acest decor, putand lua forma de ou, iepure sau fiind decorate cu panza si cristale.
Iepurasii de ciocolata si cadourile din ciocolata sunt un deliciu in special pentru cei mici. La acestea se pot adauga iepurasii de plus sau, intr-un mod mai sofisticat, iepurasi vii imbracati in funde.
Puii de gaina sau de pasare sunt de asemenea utilizati la tematica decorativa de Paste, fie sub forma de lumanarele fie sub forma de ciocolata pentru consum sau minimarionete.

Decoratiunile de Paste au devenit o arta artizanala si o pasiune pentru aceasta sarbatoare, incantand ochiul si sufletul.
De la formele de ciocolata, cosuletele din paie, ouale si marionetele de Paste, toate au scopul de a imbunatati atmosfera pascala si a-i o feri subtilitate si splendoare.




Preparatele din miel

Una din preparatele traditionale de Paste este mielul. Mielul este nelipsit de pe masa de Paste. Mielul sau iedul intra la categoria de carne rosie, fiind considerata o sursa de proteine de calitate. Preparatele din carne de miel se servesc alaturi de o cupa de vin rosu.
Nu pentru toata lumea este insa indicata carnea de miel. Cei ce au probleme de trigliceridemie, hipertensiune arteriala si obezitate ar trebui sa fie mai atenti cu acest preparat si sa limiteze consumul sau sa il inlocuiasca cu o alta carne.
Printre preparatele traditionale de Paste se numara: drobul de miel, friptura de miel si tocana de berbecut.
In alte tari, mielul este inlocuit cu sunca (americani).

Obiceiuri din Vinerea Mare

Vinerea Mare sau Vinerea Seaca (intanita si sub denumirea de Vinerea Patimilor) este zi mare de doliu a intregii crestinatati, deoarece in aceasta zi se comemoreaza jertfa Mantuirorului Hristos. Vinerea Seaca vine de la Postul negru, cand cei care doresc, in aceasta zi nu mananca nimic, nici nu beau pana duminica dimineata.Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Este considerata o zi aliturgica in care se oficiaza aceasta denie.

Traditii in vopsirea oualor

Ouale vopsite, indeosebi in rosu,semnifica sangele Mantuitorului scurs sub cruce pe ouale lasate de o femeie in timp ce ruga pe Pilat sa-L dea jos de pe cruce. Ouale vopsite sunt deci puse in concordanta cu sarbatoarea crestineasca a Invierii Domnului.
Ritualul vopsirii oualor pargurge mai multe etape. Inainte de a fi vopsite, ouale sunt spalate cu detergent pentru degresare, sunt clatite si lsate la uscat. Apoi se pun la fiert la foc mediu fara sa se crape. Pentru vopsit se aleg cele mai bune oua, cele cu coaja tare si indeosebi albe, in functie de vopseaua aplicata. De ce nu se fierb in vopsea? Pentru ca unele vopsele ataca coaja de ou si pot patrunde in interior, vopsele care sunt toxice.
Dupa ce au fost fierte se dau prin vopsea rosie (naturala sau sprei) sau alte culori favorite: albastru, galben, verde, mov, etc.
Unele gospodine mai pastreaza si acum traditia vopsirii oualor cu ceapa. In primul rand pentru ca este mai ieftin si in al doilea rand este natural. Ceapa este un pigment natural rezistent pe coaja de ou, in acest fel impiedficam accidentele. Alte gospodine prefera ouale decorate. Astfel, ouale pregatite pentru vopsire sunt pune intrun ciorap nou in care sunt aseazte cateva frunze de dimensiuni diferite, si abia mai apoi sunt introduse in vopsea. Se lasa pana vopseaua le patrunde uniform dpa care sunt scoase pe un servet sau cos.
Pentru luciu si un aspect aparte, ouale sunt date prin ulei sau grasime. 
O alta tehnica este incondeierea oualor. Incondeiatul oualor are loc in partile Bucovinei iar instrumentul folosit poarta denumirea de chisita (varf ascutit din tabla de arama, fixat intr-o maciulie a unui bat plat). Tehnica zice ca la incondeiat se misca oul si nu instrumentul. Incondeierea se poate face fie cu ceara colorata, tus sau ceara arsa.

Obiceiuri din Joia Mare

Este numita si Joia Patimilor sau Joia Neagra. Aceasta zi este considerata binefacatoare pentru morti. In ziua de Joia Mare, in cultura populara actuala, este singura zi din saptamana  in care se inrosesc ouale; este credinta ca ouale inrosite in acesta zi vor rezista tot anul.
Tot in Joia Mare se praznuieste si spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, Cina cea de Taina din Gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda.
In sudul tarii, fetele fac in aceasta zi cate 12 nosuri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a indeplinit. Aceasta ata o pun apoi sun perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul.

Perioada postului mare

Postul mare este cel mai important si considerat cel mai sfant post de peste an. Durata postului mare este de 40 de zile, amintind de postul lui Moise dar mai ales al Mantuitorului.
In aceasta perioada sunt interzise petreceile si serbarile de orice fel. In acest timp nu se mamanca de dulce, adica renuntarea totala sau partiala a alimentelor de origine animala, ele fiind inlocuite cu alimente de origine vegetala. Copii si batranii sunt scutiti de la efortul intregului post prin rezervarea doar a zilelor de Miercuri si Vineri, uneori chiar si Luni.
Postul are semnificatii atat religioase cat si personale, intrucat postul contribuie la sanatatea personala, la detoxifierea si curatarea organismului.
Adesea postul mare trebuie sa fie insotit si de fapte bune, de acte de milostenie si acte de caritate. Altfel, intregul sacrificiu, spun batranii, este zadarnic.

Duminica Floriilor


Numita si duminica Stalparilor, marcheaza momentul duminicii de dinaintea Pastelor. Este comemorat momentul intampinarii triunfale a Mantuitorului la intrarea in Ierusalim. In aceasta zi se tine obiceiul sfintirii ramurilor de salcie sau in unele parti motisoare. Aceste plante reprezinta stalpariile de finic cu care multimea L-a intampinat pe Hristos.
Salcia este adusa la biserica spre a fi sfintita, iar cu ea se impodobesc icoanele, usile si ferestrele. Utilizarea mugurilor de salcie in traditiile oamenilor este surprinsa si in momentele de furtuna, cand acestia se pun pe foc pentru a alunga primejdia. In traditia populara, exista credinta ca insasi Maica Domnului a binecuvantat salcia, dupa ce aceasta s-a transformat intr-o punte ajutand-o pe Fecioara Maria sa treaca apa unui rau
.


Lasatul Seculului

Este individulizat prin obiceiul "crucii" specific Dobrogei si a satelor din sesul Dunarii. Acesta semnifica inceputul postului mare. Postul mare sau postul Pastelor dureaza 40 de zile.
In jumatatea postului mare, potrivit unor traditii, se face doar un singur lucru: numaratul oualor si al calupelor de in, canepa si lana. Pe vremuri, la casele gospodarilor, ouale din cuibar nu erau stranse decat in aceasta perioada. Atunci se strageau si se numarau ca sa nu se strice pana la Paste, avand credinta ca astfel si gainile vor face mai multe oua.

Traditii de Paste

Cateva traditii de Paste s-au cristalizat odata cu comemorarea acestei sarbatori. S-au pastrat traditii vechi dar au  evoluat si aparut si unele traditii noi.
La persoanele care locuiesc la casa, la sat, traditia este ca in dimineata duminicii de Paste sa se spele (mai les fetele) cu apa curata, neiceputa in care este scufindat un ou rosu si un banut, de preferabil de argint. Se zice ca astfel, ei raman frumosi tot anul si sanatosi ca oul, avand parte de bogatie si prosperitate.
O alta traditie este obiceiul udatului in a doua zi de Paste care se practica in ardeal. In trecut, baietii udau fetele cu apa proaspata de la fantana. Recent, aceasta a fost inlocuita cu apa de colonie si parfum. Fetele nemaritate asteapta baietii acasa, imbracate frumos si le ofera oua rosii si cozononac. Se zice, de asemenea ca, in functie de cati baieti au primit la udat, atat de bine le va merge tot anul.
O alta traditie de Paste pastreaza mersul la biserica in prima zi, ducand cu sine un ou rosu si eventual o pasca pentru sfintit.

Ciocnitul oualelor

Ciocnitul oualor este o traditie din batrani foarte utilizata insa si astazi. Este o traditie dupa reguli precise: persoanele mai in varsta ciocnesc primele capul oului din mana partenerului, rostind binecunoscuta formula: "Hristos a inviat! ", la care primesc raspunsul " Adevarat a inviat!"
Se spune ca ouale provente de la gainile negre, avand coaja galbuie sunt mai tari. Din aceasta cauza, aceste oua ii ajuta pe posesorii lor sa castige mai multe ciocniri.

Semnificatia oualor incondeiate

Traditia de Paste promoveaza vopsirea oualor, o traditie veche, culoare de regula fiind rosie, dar culorile pot varia. Ouale rosii sunt numite in Bucovina, merisoare, iar cele cu ornamente-incondeiate, inchistate sau impisrtite.
Ornamentatia oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, abstracte, antropomorfe, florale si motivele religioase.
Cateva simboluri utilizate la decorarea oualor au urmatoarele semnificatii:
-linia dreapta verticala inseamna viata
-linia dreapta orizontala semnifica moartea
-linia dubla dreapta reprezinta eternitatea
-linia cu dreptunghiuri semnifica gandirea si cunoasterea
-linia franta sau ondulata este simbolizata apa sau purificarea
-spirarele sunt simboluri ale timpului, eternitatii
-dubla spirala semnifica legatura dintre viata si moarte